Processo al Brigante Musolino

Processo al Brigante Musolino

:”Chiddu chi non potti n’esercitu, potti nu filu” (Quello in cui ha fallito un esercito, c’è riuscito un filo).

Giuseppe Musolino, taglialegna di mestiere,  nasce  a Santo stefano in Aspromonte il 24 Settembre 1876 e muore a Reggio Calabria il 22 Gennaio 1956.

Meglio conosciuto come “ Brigante Musolino” venne soprannominato anche “U re di l’Aspromunti” (il re dell’Aspromonte).

La sottostante poesia si ispira al processo avvenuto a seguito della sua cattura avvenuta ad Acqualagna in provincia di Pesaro Urbino, mentre  che Musolino, attraversando un viottolo di campagna, alla vista di due carabinieri in servizio, ma ignari della sua identità, comincia a correre inciampando in un filo di ferro sporgente da un filare di viti; la conseguente caduta permise ai carabinieri, insospettiti da quel suo comportamento, la cattura.

 

GIUSEPPE   IMPELLIZZERI

L’interrogatorio

Del Giudice Istruttore

Al

BRIGANTE  MUSOLINO

E supplica fatta a Sua Maestà colla speranza di ottenere una grazia

INTERROGATORIO

 

 

Sugnu costrittu mutari pensieri

E speru a Dio chi m’avi  jutari

Si mi rinesci mi ni vogghiu iri

Chi tra sti munti chiù non pozzu stari

La Calabria mi cerca di tradiri

Circassi pi l’America scappari

Ca non ci pozzu stari pi ragiuni

Cu cinquanta mila liri di taghiuni

 

  • Macari mi caminu a picuruni

Mi naia iri parti luntani

Non aju di circari chiù scasciuni

Ca sugnu comu fussi tra li mani

Ca si mi capitanu intra a sti vadduni

Mi sparanu chiù peju d’un cani

Ora mi mettu a mani un bastuncinu

E cercu di pigghiari lu caminu,

 

  • Rivavu nella provincia di Urbinu

Comuni  d’acqua lagna numinatu

Cuntrata muntibellu lu culpinu

Miseramenti ni vinni arristatu,

cumminazioni fu lu so distinu

iddu mancu n’era numinatu

eranu in pisca a nautru briganti

e Musulinu ci passau d’avanti.

 

  • I carabinieri tanti vigilanti

Videnduci cambiari natra strata

Ficiru cursi comu l’elefanti

Appressu d’iddu ficiru a scappata

E Musulino sempre andava avanti;

vicinu di na vigna impriulata

cun filu di la preula  ‘mpinciu

chissa fu la cagiuni chi cadiu

Lu carabinieri Serra lu tiniu

  • Cu na manu a lu cozzu lu afferrau

L’altru cumpagnu subitu curriu

Na catina a lu coddu c’inchiaccau

Lu stringiu tantu finu ca putiu

Ca musulinu non si riminau

Strittu di mani e pedi ncatinatu

Sino ca alla caserma fu arrivatu.

 

  • Alla caserma cianno dimandatu

Dimmi comu ti chiami malfatturi

Dimmi di cu si figghiu, sceleratu,

così armata e chinu di riuri.

 

  • Signuri , di Bagnara sugnu natu,

e mi chiamu Franciscu Calafiuri,

figghiu di Roccu, la paternità

e di Rosaria Conti, mia mammà.

 

  • Ci misi impegnu l’autorità

Sintennulu chi era calabrisi

Dissi la cunuscenza vogghiu ca

Varii pirsuni di lu so paisi

Si è chissa pirsuna chi si sa

Vogghiu sapiri li fatti precisi

Vardannulu beni per un mumintinu

Suspettu ch’è u briganti Musulinu.

 

  • Un tiligramma allura ci spiriu

A  Santu Stefanu  con grande urgenza

Lu Sindacu firmò lu riscontrino

Chiamò a Vicenzu Zocculu in prisenza

Lu brigaderi e Zerilli partinu

Cu Zucculi pri fari a conoscenza

Perciò lu fattu ni vinni appruvatu

Essiri Musulinu carceratu.

Iu di stu fattu ni sunu informatu

 

  • Chi ni fu traspurtatu in traduzione

pi Catanzaro l’hanno destinatu

ufficialmenti con grandi attenzioni.

D’intra lu vaguni di ferru allannatu

Addetto come fussi na prigiuni

Rivatu a Catanzaro si prelessi

Di rinnovari li novi processi.

 

  • Musolino tra la cella si permissi

di fari istanza a la sua Maestà

Si pi crimenza sua mi concedessi

Quanto la mia sciagura ascolterà

Non per grazia se mi concedessimo

sulo pi la sua benignità

Quanto ascoltassi tutto lu trattatu

Comu ni vinni prima calunniatu.

 

  • Come benigno padri di lu statu

E dalla Patria nostra e la libertà,

scolta di lacrimi di uno sventurato

di come ci pizzai la libertà,

con la massima stima l’ho chiamatu

suprema altezza e sacra maistà

di dari udienza per un momentino

a chiddu sventuratu Musolinu.

 

  • Lu Re nun ascolta mai n’assassinu

Dopu chi tante vittime ha formatu

Della domanda sua ni discurrinu

Lu Re mancu lu guarda ritrattatu

Non c’è speranza chiù di Musolinu

Si ne di qualchi appoggiu riservatu

Fu data l’ordinanza di riuri

Ascoltato dal giudice istrutturi.

 

 

  • Ci dissi Musulinu senza orruri

Spiegati tutto lu to riservato

Discurri quanto vuoi senza timuri

Pirchì so Maistà mi ci ha mandatu,

io ci rapporterò li toi duluri

si di questi guardii maltrattatu

rivela tuttu chiddu che tu

che io lu porterò a sua Maestà.

 

  • Signuri , la mia lingua non basterà

raccontarvi tutto lo passato

fui inculpato di una infamità

d’aviri fattu un omicidio mancatu,

ma Diu conusci la  ‘nnucentità

signuri stati attentu a lu parratu

per mezzu di partitu ed ingannu

mi ficiru buscari vintun’annu.

 

  • Io tra na cella sempre suspirannu

Pensannu sta crudele infamità

Non rivai a cumpiri vintun’annu

Chi prima la truvai la libertà

Criu chi la signuria vostra sta scutannu

E sente tutta la fatalità

Si era lei stessu censuratu

Non criu chi non s’avissi vindicatu !

 

  • Perciò considerati nu sventuratu

Dopu sentiri dari da sintenza

Scappai di li carceri rabbiatu

Chi mi rudii li mani pi cuscenza

Non visti di l’occhi com’era luciatu

Pigghiai la campagna in violenza,

e poi, tanti cavighi operai

che e nimici la testa ci scippai.

 

  • Signuri judici iu mai rubai

Non fici mali a cu non ci ha colpatu

Sulu li me nimici mi levai

Perciò mi meritassi perdunatu

Prepotenza cu donni non usai

Comu sorelle l’haiu rispettatu

Firii cu di mia s’ebbi abbusari

Chi sutta lu me nomu ia rubari.

 

  • Perciò tuttu lu munnu po’ chiamari

Tra cincu anni chi sugnu alla costa

Si c’è carcunu chi ci fici mali;

tannu mi dichiarati faccia tosta,

ho terminatu tuttu di parlari

e spettu di vossia la risposta.

Fighiu, pi cuntu miu si cundanatu

Pirchì uccidisti un poviru impiegatu.

 

  • Chi ci curpa quantu unu è cumannatu

De è forzato a fari u so doviri,

se tu cori tirannu e sceleratu

ci scaricasti un corpu di fucili

I meriti di andari fucilatu

Ma sa liggi non c’è, non la po aviri,

ora figghiu pir tia non c’è spiranza

ti meriti di stari ntra na stanza.

 

  • Signuri, si la fici sta mancanza

Ma iddu a mia mi havi scuncicatu

Cridiri ci facia la so  ‘ngnuranza

Di farmi moriri fucilatu

Ma iu pinsai senza chiù tardanza

Con un colpo di fucile l’ho abbuccatu

Pirciò pi liggi pozzu riclamari

Chi fu comu difisa pirsunali.

 

  • Ca giustu dici, tu non dici mali

Appuntu tu allura t’hai sculpatu

Dumandici lu codici pinali

Lu premiu che ti tocca scelleratu

Macari hai ficci di parrari

Dopu tanti dilitti c’hai furmatu

Ora fighiu, ti cunsighiu pi cuscenza

Mi ti cianci la santa pinitenza.

 

  • Signuri mi sa batti la cuscenza

E l’arma mi sa sapi calculari

Mi no scrivi calcata la Sintenza

Pirchì non c’è riati criminali

Signuri siti n’omu di scienza

Pi liggi mi duviti cuddannari

Ca si la liggi giusta non si danna

Non mi tocca mancu gnornu di condanna.

 

  • Ca giustu la tua lingua ti cumanna

Tra na parola tu ti ni nisisti

Ancora ai  tempu di filari manna

Pi li tanti dilitti chi facisti

All’argastolo la Liggi ti cundanna.

Pri la gran malatesta chi ci avisti

Si non eri briganti e scialaratu

I nimici l’avevi pirdunatu.

 

  • Tannu la Liggi ci avria pinsatu

Diceva n’è briganti Musolino

Ognadunu t’aviria difinsatu

Dicennu che non eri n’assassinu

Tu allura tinni ai vindicatu

Mazzannu a tutti comu un saracinu

Ora dumandi scusi finalmente

Doppu ca fattu a scanna d’innuccenti.

 

  • Signori Iudici e dignu Presidenti

Cunsidirati a me lu Criaturi

Comu mi cunnannaru intorta menti

Di la frunti mi scapparu li suduri

Tistimoni carogna e prepotenti

Nimici mei tiranni e malfatturi

Comu scappai minn’ho vindicatu

Sino a numero setti n’ho scannatu.

 

  • Annunca lu sa diri scelliratu

Livasti tanti patri di famigghia

Ognadunu li so figghi à bannutatu,

Pi li strati ca su na maravigghia

 

  • E iu pirchì avia a stari carciratu

Pir mia nudda ragiuni mi cunsigghia

 

  • Raggiuni nun cinn’è pu sciaguratu

Mentri chi tu ti meriti abbrusciatu.

 

  • Signuri judici ni resta prigatu

Mancai trasportato di la rabbia

Non mi meritu di stari cà filata

Pirchì nun sugnu n’aceddu di gabbia

 

  • Ca già ti miritassi pirdunatu

Ti pari nenti un piccatu di rabbia

Ca si la liggi a tia non ti discacci

Navemu a mettiri na maschira in facci.

 

  • Così terminu io tutti l’impacci

Appressu vi darò lu risultatu

Alla causa videmu li dispacci

Comu finisci e comu n’è trattatu

Com’ora sunu chisti li minacci

Di lu judici chi vinni intirrugatu

Aura di la causa e  finiia

Vi vogghiu fari na storia compita.